in

Limitările moștenite în copilărie se răsfrâng la maturitate. Să luăm exemplul banilor…

Limitările moștenite în copilărie

Limitările moștenite în copilărie – Mai sunt șase zile până la Crăciun. Poate nici nu ai realizat cât de repede a trecut timpul. An după an, Crăciun după Crăciun, aceiași forfotă dar pentru mulți dintre noi, poate din ce în ce mai puține persoane dragi la masă.

Maturitatea vine uneori cu un preț mare. Ești copil atâta timp cât îți mai trăiesc părinții, după ce ei pleacă, rând pe rând, ai rămas tu. Omul pe deplin matur, fără rădăcini dar capabil să fie el rădăcină puternică pentru familia sa.

Acum ceva ani, mama și tata se pregăteau de Crăciun. Cei din generația veche își mai aduc aminte de grija părinților de a pune ceva pe masă. Nu erau atâtea jucării colorate, iernile erau mai geroase și tradițiile mai prezente. Odată cu trecera timpului, mesele au devenit mai bogate și distanța mai mare între noi.

Poate Crăciunul este sărbătoarea cea mai sensibilă din punct de vedere emoțional. Ne aducem aminte de trecut și odată cu el, se activează și memoria. Odată cu ea, ne trec prin minte și suflet de parcă au fost ieri și bucurii dar și durere.

Limitările moștenite în copilărie – Trecutul colorează de multe ori prezentul

Poate nu suntem atât de conștienți dar părinții noștri au fost prima generație de după război. Copii fiind, pentru ei Crăciunul a însemnat poate un castron de supă sau o mamă înlăcrimată că și-a pierdut bărbatul. Bunicii în copilărie au suferit de foame, străbunicii poate de prigoana dușmanilor.

La rândul nostru, ca și părinți încă mai avem amintirea vie a trasoarelor, gloanțelor și gropilor comune de la Revoluție.

Deși poveștile triste nu sunt amintite, ele își fac loc în zestrea noastră genetică transmisă din generație în generație. Nu puține sunt studiile de epigenetică care scot la lumină că evenimentele traumatizante din generațiile trecute lasă o urmă detectabilă la viitorii urmași.

S-au făcut cercetări în acest sens și poate cele mai pline de dovadă sunt două la număr:

Copiii cât și nepoții femeilor care au supraviețuit foametei olandeze din 1944 -1945, au prezentat o intoleranță crescută la glucoză la vârstă adultă. De asemenea la supraviețuitorii Holocaustului, s-a înregistrat un nivel scăzut la hormonului cortizol, hormon care ajută corpul să revină după traume. 

Dar unele cercetări sugerează că evenimentele din viața noastră pot afecta într-adevăr dezvoltarea copiilor noștri și poate chiar a nepoților – toate fără a schimba ADN-ul. (sursă: Transgenerational transmission of environmental information, Science)

Făcând o paralelă cu aceste cercetări, poate ne este mai ușor să înțelegem sursa tuturor blocajelor și a eșecurilor noastre.

Limitările moștenite în copilărie – Identificarea matricei părintești

V-ați observat că spuneți ” am bani” în loc de ”am bancnote”. Ca să realizați diferența subtilă dar extrem de importantă, americanii spun ”am o bancnotă de 100 dolari”. Am bani, pentru subconștientul nostru, înseamnă că am monede.

Această mică subtiltate la nivel de subconștient are un efect devastator. Diferența între a avea bani sau a avea bancnote de… să zicem 500 ron, este mare, nu? Parcă te simți bine dacă spun ”am o sută de bancnote de 500 RON”.

Convingeri, temeri și limitări moștenite

Pentru că nu mai avem nici un fel de scuză să spunem că nu știm sau nu avem de unde afla, mentaliatea noastră trebuie să se schimbe cu privire la educația financiară.

Citește și : ”15 lecții de viață pe care le-am învățat până la 50 de ani

Așadar te invit să îți sondezi următoarele convingeri limitative cu privire la zona ta financiară.

Limitările moștenite în copilărie – Răspunde fără să stai pe gânduri prea mult, lasă subconștientul să vorbescă:

  1. Nu am dreptul să fiu bogat
  2. Nu merit
  3. Nu am valoare
  4. Mă simt vinovat

Adu-ți aminte ce ai auzit tu prima dată despre bani. Ce spunea mama, ce spunea tata sau membrii familiei.

Răspunsurile date de tine vor scoate la lumină, convingeri conștiente sau semi-conștiente care dau naștere la celebri sabotori. Drăgălașii de ei, sabotorii intervin și generează mecanisme de blocare a gestiunii sau activităților ce presupun folosirea banilor:

  • teama de a gestiona bugetul (banii vin și pleacă și nu le dăm valoare)
  • teama de a plăti facturi, angajați, colaboratori
  • teama de a încerca să faci un buget lunar, anual
  • teama de a cere înapoi bani datorați

Abundența financiară nu reprezintă numărul bancnotelor pe care le numeri, ci capacitatea de a investi, gestiona și a da sens lor. Prea mulți oameni au bani dar nu fericire și /sau sănătate.

Cadoul meu pentru tine!

Pentru că îmi doresc ca această ”molimă a banului” să se vindece astfel încât să nu mai transmitem generațiilor viitoare convingerile noastre limitative, îți las un exercițiu de făcut. Poți să îl faci singur, poți să angrenezi membri familiei dacă vor. În orice caz, după finalizarea lui, vei avea concret o concluzie de unde să începi să lucrezi.

Luați o foaie dublă și scrieți în centru ei cu litere mari, BANI

Apoi pe o altă foaie separat notați cuvintele pe care le asociați în mod spontan cu cuvântul ”bani„ Nu cenzurați nimic, scrieți cum vă vine.

Odată ce ați epuizat cuvintele, luați fiecare cuvânt și notați în dreptul lui ce vă inspiră. De exemplu cuvântul ”fericire” poate fi asociat cu cuvintele ”libertate”, ”vacanță”, „casă”.

Alegeți niște creioane colorate care să fie corepondente cu sentimentele pe care le trăiți: roșu pentru dorință, verde pentru speranță, albastru pentru decizie și negru pentru blocaj/ teamă, etc.

Treceți acum cuvintele pe care le-ați notat pe foaia dublă, punându-le în cerculețe în jurul cuvântului BANI.Scrieți-le cu culori diferite în funcție de sentimentele pe care vi le-au trezit.

Legați acum cercul care conține cuvântul BANI de toate cercurile ce se află pe foaie, trasând linii a căror culoare corespune fiecărui cuvânt.

La final, legați cerculețele între ele ținând cont de semnificații și culori.

Probabil acum aveți în fața voastră pentru prima dată harta modului în care vă raportați la bani.

Este un prim pas, și te felicit că l-ai făcut. De acum ține de tine să găsești pași următori pentru a-ți depăși sabotorii.

Stai aproape de mine, citește, întreabă, propagă informația să ajuți și pe alții.

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

0

Comments

0 comments

Ce este bioritmul

La ce NU ai fost atent anul acesta?

Antrenament pentru creier

Antrenament pentru creier. Cum te pot ajuta ”jocurile copilăriei” în lupta cu Alzheimer