in , ,

Divorțul înțelept vs divorțul dur- partea a doua

Divorțul înțelept vs divorțul dur

Divorțul înțelept vs divorțul dur – Divorțul sănătos – și acum ne vom referi la cel cu minori – are în vedere două aspecte principale: 1.se dizolvă cuplul marital, nu cel parental și 2. copilul va fi cel mai afectat de schimbările, care survin și el nu e echipat psihic, să facă față fără un ajutor adecvat și susținut.

Divorțul înțelept vs divorțul dur – Etapa de dinainte de divorț

Cei mai mulți părinți cred, în etapa de dinainte de divorț, că cei mici nu realizează că urmează despărțirea. Unii zic că i-au protejat pe copii și aceștia nu au văzut/ nu li s-a povestit că “suferim, stând împreună”. Iar eu le explic, în primul rând, cât de mult mă bucur că nu au avut copii ca martori direcți la conflictualitate, la drama completă a disoluției și apoi le povestesc cum copiii lor, chiar și cei aflați în stadiul de adulți, salvează, acurat, fraze auzite în discuțiile părinților, mai ales cele care îi vizează, cât și impresia emoțională a acelor momente, respectiv confuzia, frica, dezamăgirea, furia. Și, mai ales, cum fac, în mintea lor, ca aceste discuții, premergătoare divorțului, să fie despre ei, despre cum i-au supărat și dezamăgit pe părinți și nu au fost “destul de buni”, pentru ca ruptura să nu se producă.

În această etapă, când copiii sunt într-o baie emoțională intensă și, în același timp, într-o mare confuzie, părinții, umăr lângă umăr, pentru copilul lor este necesar să-i explice acestuia ce va urma.

Pregătirea copilului necesită, din partea noastră, multă atenție, răbdare pentru ce simte și gândește copilul, cât și oferirea de informații precise. Toate acestea reduc anxietatea copilului referitoare la ce se va întâmpla cu el post-divorț și cu relația lui filială.

Înțeleg că vă doriți să-l menajați pe cel mic de tot ce vi se pare urât din ce se întâmplă, dar e absolut necesar să primească răspunsuri sincere la câteva lucruri, care îl pot frământa în această fază și care-i pot reduce insecuritatea și sentimentul pierderii, respectiv:

Cine va avea grijă de el?

Cum va petrece timp cu părinții săi?

Unde va locui și ce se întâmplă cu lucrurile sale?

Explicațiile vor avea în vedere vârsta sa și vor lăsa spațiu pentru ca emoțiile să se poată exprima liber.

Cu cât este mai mare copilul cu atât înțelege și resimte mai puternic despărțirea, dar așteptați-vă la reacții emoționale diverse și intense, chiar și la cei mici. Dacă nu le puteți face față, cereți ajutorul, nu o luați personal și nu intrați cu copilul în conflict și nici nu-l lăsați să se frământe în dureri sufletești, suplimentare și neasistate.

În această fază, dar și în următoarele, copilul poate încerca, în orice modalitate, să vă determine să refaceți cuplul.

Copilul vostru poate dezvolta anxietate. Poate să se transforme, din cel mai cuminte copil, într-un rebel sau pot apărea acuzele de dureri fizice.

De asemenea, un barometru bun pentru gradul său de afectare este comportamentul în grupul școlar, cât și performanța lui. Chiar și interesul pentru școala sau activitățile sale obișnuite pot fi modificate.

Copilul poate să vă mențină atenți la el, să vă pună să lucrați împreună, ca să refacă familia, inclusiv prin comportamente indezirabile.

Un copil nepregătit adecvat pentru divorț și un copil pus la mijloc, în procesualitatea divorțului, copilul ca instrument de tortură pentru celălalt părinte, se va îmbolnăvi fizic și psihic.

Divorțul înțelept vs divorțul dur – Protejarea copilului în timpul divorțului

Părintele dispus să se lupte în Instanță oricât, pentru că are nevoie să plătească celuilalt polițe are ca efect o presiune imensă pe toată fosta familie.

Procesualitatea de lungă durată ia din resursele materiale și emoționale, inclusiv ale copilului. Acele resurse nu mai ajung la copil, atât în cazul părintelui rezident, cât și al celui nerezident.

Procesele duc copilul la audieri, evaluări, expuneri ale zonei lui celei mai intime de viață, unor străini, expunerea la mediu nou și situații cu o cotă mare anxiogenă, la întrebări nepotrivite pentru un copil, dureroase, insistente.

Copilul este retras, anumite perioade de timp, repetat, din mediul familiar și învoit de la școală, pentru a sta pe holuri ciudate și săli reci, alături de o mulțime de necunoscuți. Și stă lângă părinții săi, care sunt speriați, furioși, anxioși sau depresivi, deci total deconectați de la copil.

Într-un divorț sănătos, lucrurile se stabilesc în clar, de către ambii părinți, de preferință într-un acord notarial, maximum, cu înfățișări cât mai puține. în Instanță, dacă nu se poate altfel.

Deciziile se transmit copilului, clarificându-l atunci când nu înțelege anumite aspecte. Copilul mai mare va fi, în mod special, întrebat ce anume își dorește legat de timpul petrecut cu părinții săi.

Amortizarea aspectelor legate de desfacerea căsătoriei, cele juridice asociate, se face pentru că se are în vedere posibila afectare serioasă a copilului ,de elementele descrise mai sus. Inclusiv existența unui impact pe termen lung, răspunzând de tulburări importante ale copilului.

Etapa post-divorț

Separarea fizică înseamnă pentru copil un ritm diferit al vieții, două case, două vieți separate. De aceea, e necesar ca părinții să facă tranziția cât mai ușoară pentru copil, asigurându-se de minimalizarea impactului.

Dacă ceea ce fac părinții, în timpul procesului și post-divorț are în vedere protejarea copilului, atunci vor fi atenți și la câteva reguli, esențiale de comunicare și interacțiune cu el și în cadrul cuplului parental. Astfel :

Nu denigrăm pe celălalt părinte, chiar și când copilul ne tentează, doar ca să obțină o reacție și un posibil contact între părinții săi

Nu utilizăm copilul ca monedă de schimb pentru a obține foloase materiale, putere, răzbunare și nici pentru a trimite mesaje celuilalt părinte

Nu utilizăm copilul ca spion pentru casa celuilalt, pentru felul în care își trăiește viața

Ajutați, încurajați copilul să-și exprime gândurile și emoțiile ce privesc situația lui, a voastră

Dați-vă timp să vă vindecați și aplecați-vă asupra unei vieți noi, cu alte bucurii, meritați să fiți bine. Copilul se va ajusta emoțional și își va reamenaja viața mai ușor, dacă vede asta la voi.

Definiți-vă, în clar, noile responsabilități în coparentalitate, lucrați la restructurarea rolurilor și mențineți o constanță de acces și de exercitare a atribuțiilor, aceste aspecte securizând inclusiv copilul.

Discutați deciziile importante, care îl privesc pe copilul vostru

Orice discuție, ce tinde să apară în procesul de ajustare post-divorț între adulți, reglați-o între voi, adulții. Nu puneți copilul în mijlocul furtunii!

Copilul vostru nu e depozitarul emoționalității voastre. Astfel că, veți comunica unui alt adult, ce se întâmplă cu voi. Copilul va cere explicații, despre ce simte și vede, încercați să nu detaliați și, mai ales, nu în manieră denigratoare pentru celălalt sau catastrofică despre voi. Rămâneți puterea și modelul după care se va ghida copilul pentru a ieși din criză. Sau dacă simțiți că nu sunteți bine, cereți ajutor specializat.

Procesul de ieșire din cuplul marital are un nivel mare de stres și știu că cer și mai mult, cu toate regulile scrise mai sus, dar nu aș spune ,că ar fi bine să le urmați, dacă nu aș avea în vedere imensele resurse ale iubirii părintești, ca și puternicul impact al oricăror acțiuni ale voastre pentru copilul vostru. Nimeni nu e mai important pentru copilul vostru ca tine, propriul său părinte.

Recomandare pentru lectură: “Divorțul sănătos, 14 etape ale separării, divorțului și recăsătoririi. Pentru părinți și copii” de Craig Everett și Sandra Volgy Everett

Urmează:

Episodul 3 : Copilul martor al agresiunii maritale, posibil candidat al unui profil de agresor sau victimă

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

0

Comments

0 comments

Copilul față în față

Copilul față în față cu părinții divorțați

Eu, tu, noi…