in

De ce este bună, uneori, ANXIETATEA!

Despre anxietate

Despre anxietate – Probabil nici un psiholog nu ți-a spus asta până acum dar…puțină anxietate este utilă.

Acest articol este dedicat părinților, în primul rând, dar putem să tragem concluzii și la vârstă adultă.

Măcar realizăm ce trebuie să vindecăm emoțional și de ce este util să urmăm programe de dezvoltare personală.

Timiditatea – Poveste despre anxietate și temperament

Deosebirile individuale în ceea ce privește temperamentul încep să se manifeste la o vârstă foarte fragedă. Nu suntem la fel și nici măcar aș îndrăzni să spun, nu putem fi puși în categorii rigide. Începând cu primele luni de viață, prezentăm diferite manifestări legate de frustrare sau teamă, vă dați seama că toate acestea ne conferă tipare de manifestare diverse pe parcursul vieții.

Știai că? Unul din cei cinci indicatori fiziologici ai timidității se manifestă chiar înainte de naștere: copiii care vor deveni timizi au, în uterul matern, un ritm cardiac mai ridicat decât media.

Nici măcar frații gemeni nu sunt la fel. Aceste informații sunt utile părinților, pentru a nu cădea în capcană panicii că ar avea copilul ceva. Nu are nimic, este doar mai timid decât media. Ce putem face? Poți citi mai departe articolul detaliat…

Despre timiditatea care crește anxietatea – Viața unui copil nu este deloc ușoară, mai ales din punct de vedere emoțional. Copilul este nevoit să învețe timpuriu numeroase mecanisme de adaptare. La vârsta de șase luni, copiii învață să interacționeze într-un mod pozitiv mai accentuat. Sunt veseli, expansivi, curioși.

La scurt timp după acea perioadă, încep să învețe cum anume să-și înhibe comportamentul de abordare și să-și controleze interacțiunea cu oamenii și obiectele din jur, cu ajutorul propriei voințe.

Dacă adulții nu au răbdare, țipă, îl pedepsesc sau îi ignoră nevoile, copilul vă dezvolta un comportament adaptativ, apărând astfel primele semne de manipulare exagerată: plâns continuu, violență față de obiecte și persoane, somn agitat.

Realizați cât de importantă este etapa pentru a ajuta copilul să se integreze propice?

Despre anxietate – Mai mult, creierul copilului aflat în plină dezvoltare învață să activeze sau dimpotrivă, să inhibe zonele ”motivatoare ” și ”inhibitoare” ale lobilor frontali. De aceea unii copii se comportă mai precaut față de mediu decât alții care îl abordează cu curiozitate. Mediul în care cres și sunt educați determină foarte mult modalitatea prin care aleg să se comporte.

Și iar ajungem la temperament…

Este total greșită abordarea temperamentului în termeni absoluți. Societățile atribuie valori diferite diverselor profiluri temperamentale, și observăm că în grupurile profesionale se pot recompensa sau pedepsi tipurile de temperament în funcție de normele culturii dominante. Ca și glumă, de acea șeful nu este coleric ci determinat, și colega visătoare, nu melancolică.

Și aici atenție la mine: din perspectiva dezvoltării, predispoziția temperamentală înnăscută a copilului determină reacții diferite ale mamei. Adică, pe înțelesul tuturor, deși mama își poartă în pântece copilul nouă luni, după naștere trebuie să ”facă cunoștință„ cu o persoană care își are propriul parcurs de dezvoltare. De aici și nenumărate confuzii și panici legate de manifestarea copilului. Sunt mame care consideră că trebuie lăsat copilul să plângă pentru că …se călește, alte mame văd necesară alăptarea până la cinci ani. Relația emoțională dintre mamă și copil se face prin observație și adaptare permanentă. Nu prea merg rețetele impuse.

S-a studiat mult relația dintre mamă și copilul mic și concluziile sunt unanime: indiferent de cultura socială, copiii plângăcioși au o probabilitate mai mare de a deveni inadaptați, față de cei alintați.

Spuneam de anxietate că este utilă

În cazul în care, copilul, nu a putut învăța să-și inhibe impuslurile, este condamnat să dezvolte probleme serioase la vârsta adolescenței și mai apoi la vârstă adultă.

Părinții trebuie să înțeleagă că sentimentul de culpabilitate, rușinea și anxietatea, pot părea trăsături negative curentului de parenting, dar sunt extrem de utile. Astfel copilul poate învăța cu ușurință să dobândească un comportament moral față de normele societății.

Despre anxietate – Numeroși părinți consideră că o abordare gen ”copilul poate face orice” este una constructivă, vezi copiii cărora li se permite orice, copiii care nu au nici un fel de reguli de conduită socială.

Și mai există nenumărate curente de parenting care susțin supremația totală a copilului și a dorințelor acestuia.  Poate nu este nimic greșit dacă nu vor exista și consecințe.

Un copil care crește în ideea ”totul îmi este permis, nu există reguli”, va fi un adult cu probleme de intergrare. Probabil fiecare dintre noi am observat la vârstă adultă, că nu puteam face chiar orice.

Despre anxietate – Psihologia copilului

Dacă o fetiță are centrul ”anxietății” foarte activ la nivel de lob frontal drept, probabil va învăța rapid procesul de autocontrol. Dar la fel de bine riscă la vârstă adultă să dezvolte o fobie socială.

Știați că: fobicii și obsesiv-compulsivii dau dovadă de empatie și sensibilitate crescută față de sentimentele și nevoile celorlalți.

Pe de altă parte, un băiețel care are o activitate scăzută a centrului ”anxietății” și un prag mare al vinovăției și rușinii, va avea dificultăți mari să dobândească control asupra propriilor impulsuri.

Un copil prea anxios și inhiabat din fire va avea nevoie de modele. Părinții, bunicii, frații și educatorii vor trebui să-l ajute să înțeleagă consecințele propriilor acțiuni. Chiar și un copil cu un prag foarte mare al vinovăției și anxietății poate internaliza standarde morale înalte dacă persoanele care îl educă dau dovadă de înțelege și răbdare.

Despre anxietate – Concluzie

Ca și părinte dar și educator, rolul nu se limitează doar la grija firească față de copil. Trebuie urmărite timpuriu aceste tipare și relația dintre anxietate și inhibiție pentru a fi canalizate constructiv.

Dezvoltarea simțului moral, de autocontrol, atenție și planificare, ajută copilul să se dezvolte armonios și să-și găsescă rolul util în societate.

Succesul și o viață echilibrată este a celor care au dobândit o capacitate mai mare de autocontrol.

Pe de altă parte, cei care sunt prea anxioși, riscă să-ți dezvolte un comportament de evitare, trăind mereu în umbra unei amenințări imaginare.

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

0

Comments

0 comments

Test PSIHOLOGIC 2020

Test PSIHOLOGIC 2020 – Află ce te stimulează în viață

Ghid dezvoltare personală

Ghid pentru dezvoltare personală continuă